Observații privind comportamentul vacilor Pingau de Transilvania, consumul de furaje și starea de sănătate a întregului lot experimental
Obiectivul propus a fost atins în totalitate, iar activitățile asumate prin prezentul proiect s-au efectuat de personalul de cercetare al echipei de proiect, conform planului de realizare al proiectului prevăzut în contractual de finanțare.
Cele două activități asumate în cadrul proiectului pentru atingerea obiectivului de fază au fost:
Activitatea 2.1. Monitorizarea consumului de furaje și a stării de sănătate pentru fiecare categorie de vârstă.
Activitatea 2.2. Studiul comportamentului vacilor mame în condițiile întreținerii acestora în colectivitate împreună cu vițeii.
Concluzii ale activității 2.1.:
Consumul mediu de furaje a unui cuplu <vaca x vițel> este de 14,7 kg de fân uscat natural. Acesta, cu asigurarea unor suplimente minerale, vitaminice și de oligoelemente, poate acoperi cerințele nutriționale ale vacilor Pinzgau de Transilvania întreținute în sistemul ”vaca de carne”.
Fânul administrat trebuie să fie de o calitate bună, pentru a avea ca rezultat o ingestibilitate crescută. Tăurașii proveniți din mame din rasa Pinzgau de Transilvania exploatate în sistemul ”vaca de carne”, se adaptează ușor consumului de cereale și siloz. Vacile mame cuprinse în această activitate nu au prezentat alterări clinice ale stării de sănătate. În schimb, tineretul, a prezentat diferite afecțiuni respiratorii și digestive, cu o frecvență relativ scăzută.
Principalele simptome înregistrate în cazul tineretului bovin cu privire la sfera aparatului respirator au fost jetajul mucos și tusea; iar în cazul aparatului digestiv, am întâlnit ca simptom diareea care a apărut la diferite vârste.
Vacile alăptătoare din rasa Pinzgau de Transilvania nu au prezentat mamite clinice, sugerând că acest sistem de creștere favorizează o bună stare de sănătate a glandei mamare.
Concluzii ale activității 2.2.:
Nefiind influențat de starea fiziologică, timpul mediu petrecut cu prehensiunea furajului este asemănător la ambele categorii de bovine incluse în studiu (VG-1799 secunde, VF-1769 secunde). Nu putem spune același lucru despre procentajul pe care îl are alimentația din totalul timpului evaluat pentru fiecare categorie de vaci, am putut observa o creștere de 12,2% în cazul bovinelor gestante(57,67%) față de bovinele fătate (45,47). Din punct de vedere alimentar, considerăm că asigurarea frontului de furajare pentru o bună desfășurare a alimentării este esențială. Acesta va trebui calculat având în vedere numărul animalelor, durata medie de furajare și timpul total acordat alimentației.
În cazul rumegării, procentual, în ambele cazuri am obținut valori asemănătoare: în cazul vacilor gestante 28,84% iar în cazul vacilor fătate 27,04%. În cazul bovinelor gestante, se observă o anumită preferință pentru rumegarea în decubit (16,085%) față de cea în poziție patrupodală (12,76%). De asemenea, și durata medie a unei sesiuni de rumegare este mai mare la cea patrupodală față de cea în decubit (1505,43 secunde față de 658,8 secunde).
În cazul bovinelor fătate, valorile sunt asemănătoare (13,77% din totalul timpului evaluat pentru poziția patrupodală, respectiv 13,27% pentru ce în decubit). Timpul mediu fiind de asemenea asemănător. Având în vedere diferența majoră între cele două categorii de bovine studiate, lotizarea animalelor va trebui făcută obligatoriu pe baza stării reproductive cu asigurarea bunăstării acestora prin punerea la dispoziție a unor spații de odihnă corespunzătoare.
Din punct de vedere al comportamentului dipsic, am observat că procentul timpului petrecut la adăpare este mai mare în cazul vacilor gestante decât în cazul vacilor fătate (1,423% față de 1,188%). De asemenea și intervalul dintre două adăpări este mai scurt la vacile gestante (2,77 ore) față de vacile fătate (3,20 ore). De asemenea se cere asigurarea unui front de adăpare suficient pentru asigurarea necesarului de apă, având în vedere frecvența și timpul efectiv petrecut la adăpare a fiecărei vaci. Sinteza comportamentului alimentar și de excreție este rezultatul exteriorizării intensității și modului de desfășurare ale proceselor metabolismului general specific fiecărui organism. Astfel, datele obținute din monitorizarea comportamentului de excreție ne pot da informații despre metabolismul general. În cadrul observațiilor am constatat o diferență minoră între frecvența eliminării produșilor de excreție.
Comportamentul de reproducție a fost absent pe toată perioada studiului.
Rezultatele obținute ca urmare a evaluării comportamentului de confort ne arată o preferință a bovinelor gestante în ceea ce privește decubitul sterno-abdominal. Acest fenomen este probabil o urmare a stării lor fiziologice, a gestației. Va trebui să ținem cont de acest aspect pentru elaborarea sistemului ”vaca de carne” și perfecționarea spațiilor de cazare pentru vacile gestante.
Frecvența acțiunilor de toaletare și îngrijire este asemănătoare, fără diferențe majore în ceea ce privește valorile obținute la cele două bovine.
Mișcările de deplasare nu prezintă o diferență consistentă: vaci gestante-3,775% din total, vaci fătate-3,99%. Astfel putem spune că starea fiziologică sau prezența vițelului nu influențează în mare măsură mobilitatea bovinei.
Datele obținute ca urmare a studiului comportamentului de relație ne arată că alăptarea vițelului reprezintă 2,32% din timpul total înregistrat. Timpul mediu a unei sesiuni de alăptare este de aproximativ 600 secunde. Acțiunile de îngrijire a vițelului însumând 0,46 procente din total, iar timpul petrecut cu acțiunile fizice față de alte bovine este de doar 0,36%.